Stațiunea Muntele Băişorii 

 

Staţiunea este situată la obârşia pârâului Gera (izvor al văii Ierţa), pe culmile ce pleacă spre est din vârful Buscat (1676 m), pe teritoriul comunei Băişoara (jud.Cluj), la 46 de grade şi 32 de minute latitudine nordică şi 23 de grade şi 19 minute longitudine estică, la o altitudine cuprinsă între 1200 şi 1400 m, hotelul fiind situat la 1345 m (şi nu la 1385, cum figurează în multe locuri, de fapt altitudinea vechii cabane). Priveliştea este largă, deschisă spre Câmpia Transilvaniei, Cheile Turzii şi spre zări mai depărtate, în condiţii de vizibilitate bună putându-se admira munţii Maramureşului, Ţibleş, Rodnei, Călimani şi Făgăraş iar uneori şi Carpaţii Păduroşi, Gutâiul, Suhardul, Gurghiul, Munţii Harghita, Ciucaşul. De pe vârfurile din apropierea staţiunii se văd pe cer senin şi Şureanul, Parângul şi Retezatul, iar în condiţii excepţionale, chiar Tatra Înaltă.

 

Căi de acces:

 

Accesul obişnuit se face dinspre Cluj-Napoca sau Turda cu automobilul sau cu autobuze până în satul Muntele Băişorii, apoi pe jos 45' sau cu ocazii. Iarna există autobuze până în staţiune. Afluxul turistic este mare, în special iarna şi la sfârşit de săptămână.

 

Cum poţi ajunge cu maşina la Muntele Băişorii? Click aici.

 

Agrement:

 

Se pot practica diverse sporturi şi jocuri, baza rămâne însă pe sporturile montane, pentru practicarea cărora există în zonă vaste posibilităţi, în special pentru drumeţie, schi alpin, schi de tură, ciclism montan, parapantă, în mai mică măsură schi fond, alpinism şi speologie.

 

Relief

 

Masivul Muntele Mare constituie zona cea mai veche a munţilor Apuseni. Împreună cu Munţii Bihor şi Munţii Vlădeasa, formează pivotul orografic al Apusenilor, dominând ca un bastion zonele înconjurătoare (Valea Arieşului, depresiunea Iara - Vlaha - Săvădisla, depresiunea Huedin). Nota dominantă a reliefului este dată de larga desfăşurare a suprafeţelor de nivelare, reprezentate de culmi largi cu aspect de platou, şi de văile puternic adâncite, adesea cu caracter de defileu (V.Iara, V.Someşului Rece etc.). Urmele evoluţiei îndelungate a acestor munţi sunt concretizate prin prezenţa celor trei suprafeţe de nivelare sincrone celor din Carpaţii Meridionali: Fărcaş - Cârligaţi (la 1600 - 1800 m altitudine), de o planitate remarcabilă, Mărişel - Măguri (1000 - 1300 m), cu multe aşezări risipite de tip crâng, şi Feneş (600 - 800 m), mai puţin dezvoltată. Fiind înconjurat de zone depresionare joase şi văi adânci, Muntele Mare pare mai înalt şi mai masiv decât este în realitate. Altitudinea maximă se înregistrează în Vf.Muntele Mare, care cu cei 1826 m este al treilea ca înălţime în Apuseni, după Cucurbăta Mare (1849 m) şi Vlădeasa (1836 m).